mărituș

Romanian

Etymology

From mărita +‎ -uș.

Noun

mărituș n (plural măritușuri)

  1. (obsolete) marriage

Declension

Declension of mărituș
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative mărituș măritușul măritușuri măritușurile
genitive-dative mărituș măritușului măritușuri măritușurilor
vocative măritușule măritușurilor

References

  • mărituș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN