mărtaș
Romanian
Etymology
Borrowed from Hungarian mártás.
Noun
mărtaș n (plural mărtașuri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | mărtaș | mărtașul | mărtașuri | mărtașurile | |
| genitive-dative | mărtaș | mărtașului | mărtașuri | mărtașurilor | |
| vocative | mărtașule | mărtașurilor | |||