mărturisire
Romanian
Etymology
Noun
mărturisire f (plural mărurisiri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | mărturisire | mărturisirea | mărurisiri | mărurisirile | |
| genitive-dative | mărurisiri | mărurisirii | mărurisiri | mărurisirilor | |
| vocative | mărturisire, mărturisireo | mărurisirilor | |||