mărturisire

Romanian

Etymology

From mărturisi +‎ -re.

Noun

mărturisire f (plural mărurisiri)

  1. confession

Declension

Declension of mărturisire
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative mărturisire mărturisirea mărurisiri mărurisirile
genitive-dative mărurisiri mărurisirii mărurisiri mărurisirilor
vocative mărturisire, mărturisireo mărurisirilor