măscăritură

Romanian

Etymology

From măscări +‎ -tură.

Noun

măscăritură f (plural măscărituri)

  1. (obsolete) obscenity

Declension

Declension of măscăritură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative măscăritură măscăritura măscărituri măscăriturile
genitive-dative măscărituri măscăriturii măscărituri măscăriturilor
vocative măscăritură, măscărituro măscăriturilor

References

  • măscăritură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.