mardeiaș
Romanian
Etymology
From mardi + -aș, from Romani marel (“to beat, to fight”).
Noun
mardeiaș m (plural mardeiași)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | mardeiaș | mardeiașul | mardeiași | mardeiașii | |
| genitive-dative | mardeiaș | mardeiașului | mardeiași | mardeiașilor | |
| vocative | mardeiașule | mardeiașilor | |||