matcă
See also: matca
Romanian
Etymology
Borrowed from Bulgarian матка (matka).
Noun
matcă f (plural mătci)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | matcă | matca | mătci | mătcile | |
| genitive-dative | mătci | mătcii | mătci | mătcilor | |
| vocative | matcă, matco | mătcilor | |||