meșteșug

Romanian

Etymology

Borrowed from Hungarian mesterség.

Noun

meșteșug n (plural meșteșuguri)

  1. craft, profession, occupation, trade, skill, art
    Synonyms: meserie, profesiune, occupație, îndeletnicire, artă

Declension

Declension of meșteșug
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative meșteșug meșteșugul meșteșuguri meșteșugurile
genitive-dative meșteșug meșteșugului meșteșuguri meșteșugurilor
vocative meșteșugule meșteșugurilor

Descendants