mestecătură
Romanian
Etymology
Noun
mestecătură f (plural mestecături)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | mestecătură | mestecătura | mestecături | mestecăturile | |
| genitive-dative | mestecături | mestecăturii | mestecături | mestecăturilor | |
| vocative | mestecătură, mestecăturo | mestecăturilor | |||