mințitor
Romanian
Etymology
Either from minți + -tor or from Vulgar Latin *mentitor, from Latin mentior. Compare Italian mentitore, French menteur.
Pronunciation
- IPA(key): /min.t͡siˈtor/
Adjective
mințitor m or n (feminine singular mințitoare, masculine plural mințitori, feminine and neuter plural mințitoare) (rare)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | mințitor | mințitoare | mințitori | mințitoare | |||
| definite | mințitorul | mințitoarea | mințitorii | mințitoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | mințitor | mințitoare | mințitori | mințitoare | |||
| definite | mințitorului | mințitoarei | mințitorilor | mințitoarelor | ||||