mintean
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish منتان (mintan).
Noun
mintean n (plural mintene)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | mintean | minteanul | mintene | mintenele | |
| genitive-dative | mintean | minteanului | mintene | mintenelor | |
| vocative | minteanule | mintenelor | |||