misarăș
Romanian
Etymology
Borrowed from Hungarian mészáros.
Noun
misarăș m (plural misarăși)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | misarăș | misarășul | misarăși | misarășii | |
| genitive-dative | misarăș | misarășului | misarăși | misarășilor | |
| vocative | misarășule | misarășilor | |||
References
- misarăș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN