muțit

Romanian

Etymology

Past participle of muți.

Adjective

muțit m or n (feminine singular muțită, masculine plural muțiți, feminine and neuter plural muțite)

  1. muted

Declension

Declension of muțit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite muțit muțită muțiți muțite
definite muțitul muțita muțiții muțitele
genitive-
dative 		indefinite muțit muțite muțiți muțite
definite muțitului muțitei muțiților muțitelor

Verb

muțit (past participle of muți)

  1. past participle of muți

References

  • muțit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.