multiplicitate
Romanian
Etymology
Borrowed from French multiplicité.
Noun
multiplicitate f (uncountable)
Declension
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | multiplicitate | multiplicitatea | multiplicități | multiplicitățile | |
genitive-dative | multiplicități | multiplicității | multiplicități | multiplicităților | |
vocative | multiplicitate, multiplicitateo | multiplicităților |