muncitor
Romanian
Etymology
Noun
muncitor m (plural muncitori, feminine equivalent muncitoare)
Adjective
muncitor m or n (feminine singular muncitoare, masculine plural muncitori, feminine and neuter plural muncitoare)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | muncitor | muncitoare | muncitori | muncitoare | |||
| definite | muncitorul | muncitoarea | muncitorii | muncitoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | muncitor | muncitoare | muncitori | muncitoare | |||
| definite | muncitorului | muncitoarei | muncitorilor | muncitoarelor | ||||
References
- “muncitor”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025