muncitor

Romanian

Etymology

From munci +‎ -tor.

Noun

muncitor m (plural muncitori, feminine equivalent muncitoare)

  1. worker, labourer

Adjective

muncitor m or n (feminine singular muncitoare, masculine plural muncitori, feminine and neuter plural muncitoare)

  1. working
  2. hard-working, industrious
    Synonyms: harnic, activ

Declension

Declension of muncitor
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite muncitor muncitoare muncitori muncitoare
definite muncitorul muncitoarea muncitorii muncitoarele
genitive-
dative
indefinite muncitor muncitoare muncitori muncitoare
definite muncitorului muncitoarei muncitorilor muncitoarelor

References