muncitor
Romanian
Etymology
Noun
muncitor m (plural muncitori, feminine equivalent muncitoare)
Adjective
muncitor m or n (feminine singular muncitoare, masculine plural muncitori, feminine and neuter plural muncitoare)
Declension
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | muncitor | muncitoare | muncitori | muncitoare | |||
definite | muncitorul | muncitoarea | muncitorii | muncitoarele | ||||
genitive- dative |
indefinite | muncitor | muncitoare | muncitori | muncitoare | |||
definite | muncitorului | muncitoarei | muncitorilor | muncitoarelor |
References
- “muncitor”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025