nărăvi

Romanian

Etymology

From nărav.

Verb

a nărăvi (third-person singular present nărăvește, past participle nărăvit) 4th conjugation

  1. to make a habit of

Conjugation

    conjugation of nărăvi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a nărăvi
gerund nărăvind
past participle nărăvit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present nărăvesc nărăvești nărăvește nărăvim nărăviți nărăvesc
imperfect nărăveam nărăveai nărăvea nărăveam nărăveați nărăveau
simple perfect nărăvii nărăviși nărăvi nărăvirăm nărăvirăți nărăviră
pluperfect nărăvisem nărăviseși nărăvise nărăviserăm nărăviserăți nărăviseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să nărăvesc să nărăvești să nărăvească să nărăvim să nărăviți să nărăvească
imperative — tu — — voi —
affirmative nărăvește nărăviți
negative nu nărăvi nu nărăviți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.