norveg
Romanian
Etymology
From Norvegia.
Noun
norveg m (plural norvegi)
- (obsolete) Norwegian
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | norveg | norvegul | norvegi | norvegii | |
| genitive-dative | norveg | norvegului | norvegi | norvegilor | |
| vocative | norvegule | norvegilor | |||
References
- norveg in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN