noureț
Romanian
Etymology
Noun
noureț n (plural nourețuri)
- diminutive of nour
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | noureț | nourețul | nourețuri | nourețurile | |
| genitive-dative | noureț | nourețului | nourețuri | nourețurilor | |
| vocative | nourețule | nourețurilor | |||
References
- noureț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN