obișnuință
Romanian
Etymology
Noun
obișnuință f (plural obișnuințe)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | obișnuință | obișnuința | obișnuințe | obișnuințele | |
| genitive-dative | obișnuințe | obișnuinței | obișnuințe | obișnuințelor | |
| vocative | obișnuință, obișnuințo | obișnuințelor | |||