obstructor

English

Noun

obstructor (plural obstructors)

  1. Alternative form of obstructer.

Romanian

Etymology

Borrowed from French obstructeur.

Adjective

obstructor m or n (feminine singular obstructoare, masculine plural obstructori, feminine and neuter plural obstructoare)

  1. obstructive

Declension

Declension of obstructor
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite obstructor obstructoare obstructori obstructoare
definite obstructorul obstructoarea obstructorii obstructoarele
genitive-
dative
indefinite obstructor obstructoare obstructori obstructoare
definite obstructorului obstructoarei obstructorilor obstructoarelor