ocru
Romanian
Etymology
Noun
ocru n (uncountable)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | ocru | ocrul | ocrue | ocruele | |
| genitive-dative | ocru | ocrului | ocrue | ocruelor | |
| vocative | ocrule | ocruelor | |||
Sardinian
Alternative forms
- ogru, oju
- ogu (Campidanese)
Etymology
From earlier *oclu, from Vulgar Latin oclus, from Latin oculus. Compare Italian occhio.
Noun
ocru m (plural ocros)