opozit
Romanian
Etymology
Borrowed from French opposite.
Adjective
opozit m or n (feminine singular opozită, masculine plural opoziți, feminine and neuter plural opozite)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | opozit | opozită | opoziți | opozite | |||
| definite | opozitul | opozita | opoziții | opozitele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | opozit | opozite | opoziți | opozite | |||
| definite | opozitului | opozitei | opoziților | opozitelor | ||||