ortocentru
Romanian
Etymology
Borrowed from French orthocentre.
Noun
ortocentru n (plural ortocentre)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | ortocentru | ortocentrul | ortocentre | ortocentrele | |
| genitive-dative | ortocentru | ortocentrului | ortocentre | ortocentrelor | |
| vocative | ortocentrule | ortocentrelor | |||