otrăvire
Romanian
Etymology
Noun
otrăvire f (plural otrăviri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | otrăvire | otrăvirea | otrăviri | otrăvirile | |
| genitive-dative | otrăviri | otrăvirii | otrăviri | otrăvirilor | |
| vocative | otrăvire, otrăvireo | otrăvirilor | |||