otrăvitor

Romanian

Etymology

From otrăvi +‎ -tor.

Pronunciation

  • IPA(key): /ˌo.trə.viˈtor/

Adjective

otrăvitor m or n (feminine singular otrăvitoare, masculine plural otrăvitori, feminine and neuter plural otrăvitoare)

  1. poisonous, toxic
    Synonyms: toxic, otrăvicios
    Plumbul este otrăvitor pentru oameni.
    Lead is poisonous to humans.
    Multe ciuperci sunt otrăvitoare.
    Many mushrooms are poisonous.

Declension

Declension of otrăvitor
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite otrăvitor otrăvitoare otrăvitori otrăvitoare
definite otrăvitorul otrăvitoarea otrăvitorii otrăvitoarele
genitive-
dative
indefinite otrăvitor otrăvitoare otrăvitori otrăvitoare
definite otrăvitorului otrăvitoarei otrăvitorilor otrăvitoarelor

See also