oxiclorură
Romanian
Etymology
Borrowed from French oxyclorure.
Noun
oxiclorură f (plural oxicloruri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | oxiclorură | oxiclorura | oxicloruri | oxiclorurile | |
| genitive-dative | oxicloruri | oxiclorurii | oxicloruri | oxiclorurilor | |
| vocative | oxiclorură, oxicloruro | oxiclorurilor | |||