oximoron
See also: Oximoron
Romanian
Etymology
Borrowed from French oxymoron.
Noun
oximoron n (plural oximorone)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | oximoron | oximoronul | oximorone | oximoronele | |
| genitive-dative | oximoron | oximoronului | oximorone | oximoronelor | |
| vocative | oximoronule | oximoronelor | |||