pârgui

Romanian

Etymology

From pârgă +‎ -ui.

Verb

a pârgui (third-person singular present pârguiește, past participle pârguit) 4th conjugation

  1. to ripen

Conjugation

    conjugation of pârgui (fourth conjugation, no infix)
infinitive a pârgui
gerund pârguind
past participle pârguit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present pârgui pârgui pârguie pârguim pârguiți pârguie
imperfect pârguiam pârguiai pârguia pârguiam pârguiați pârguiau
simple perfect pârguii pârguiși pârgui pârguirăm pârguirăți pârguiră
pluperfect pârguisem pârguiseși pârguise pârguiserăm pârguiserăți pârguiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să pârgui să pârgui să pârguie să pârguim să pârguiți să pârguie
imperative — tu — — voi —
affirmative pârguie pârguiți
negative nu pârgui nu pârguiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.