pălălăi
Romanian
Etymology
From pală + -ălăi.
Verb
a pălălăi (third-person singular present pălălăește, past participle pălălăit) 4th conjugation
- to blaze
Conjugation
conjugation of pălălăi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a pălălăi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | pălălăind | ||||||
| past participle | pălălăit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | pălălăiesc | pălălăiești | pălălăiește | pălălăim | pălălăiți | pălălăiesc | |
| imperfect | pălălăiam | pălălăiai | pălălăia | pălălăiam | pălălăiați | pălălăiau | |
| simple perfect | pălălăii | pălălăiși | pălălăi | pălălăirăm | pălălăirăți | pălălăiră | |
| pluperfect | pălălăisem | pălălăiseși | pălălăise | pălălăiserăm | pălălăiserăți | pălălăiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să pălălăiesc | să pălălăiești | să pălălăiască | să pălălăim | să pălălăiți | să pălălăiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | pălălăiește | pălălăiți | |||||
| negative | nu pălălăi | nu pălălăiți | |||||