păliciune
Romanian
Etymology
Noun
păliciune f (plural păliciuni)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | păliciune | păliciunea | păliciuni | păliciunile | |
| genitive-dative | păliciuni | păliciunii | păliciuni | păliciunilor | |
| vocative | păliciune, păliciuneo | păliciunilor | |||
References
- păliciune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN