pancrațiu
Romanian
Etymology
Borrowed from French pancrace.
Noun
pancrațiu n (plural pancrații)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | pancrațiu | pancrațiul | pancrații | pancrațiile | |
| genitive-dative | pancrațiu | pancrațiului | pancrații | pancrațiilor | |
| vocative | pancrațiule | pancrațiilor | |||