parașuta

Romanian

Etymology

Borrowed from French parachuter.

Verb

a parașuta (third-person singular present parașutează, past participle parașutat) 1st conjugation

  1. to parachute

Conjugation

    conjugation of parașuta (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a parașuta
gerund parașutând
past participle parașutat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present parașutez parașutezi parașutează parașutăm parașutați parașutează
imperfect parașutam parașutai parașuta parașutam parașutați parașutau
simple perfect parașutai parașutași parașută parașutarăm parașutarăți parașutară
pluperfect parașutasem parașutaseși parașutase parașutaserăm parașutaserăți parașutaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să parașutez să parașutezi să parașuteze să parașutăm să parașutați să parașuteze
imperative — tu — — voi —
affirmative parașutează parașutați
negative nu parașuta nu parașutați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.