percheziționa
Romanian
Etymology
Borrowed from French perquisitionner.
Verb
a percheziționa (third-person singular present percheziționează, past participle percheziționat) 1st conjugation
- to search
Conjugation
conjugation of percheziționa (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a percheziționa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | percheziționând | ||||||
| past participle | percheziționat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | percheziționez | percheziționezi | percheziționează | percheziționăm | percheziționați | percheziționează | |
| imperfect | percheziționam | percheziționai | percheziționa | percheziționam | percheziționați | percheziționau | |
| simple perfect | percheziționai | percheziționași | percheziționă | percheziționarăm | percheziționarăți | percheziționară | |
| pluperfect | percheziționasem | percheziționaseși | percheziționase | percheziționaserăm | percheziționaserăți | percheziționaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să percheziționez | să percheziționezi | să percheziționeze | să percheziționăm | să percheziționați | să percheziționeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | percheziționează | percheziționați | |||||
| negative | nu percheziționa | nu percheziționați | |||||