plantaj
Romanian
Etymology
Borrowed from French plantage or German Plantage.
Noun
plantaj n (plural plantaje)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | plantaj | plantajul | plantaje | plantajele | |
| genitive-dative | plantaj | plantajului | plantaje | plantajelor | |
| vocative | plantajule | plantajelor | |||
References
- plantaj in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN