plasă
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic пласа (plasa), from Proto-Slavic *polsa.
Pronunciation
- IPA(key): /ˈpla.sə/
Audio: (file)
Noun
plasă f (plural plase)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | plasă | plasa | plase | plasele | |
| genitive-dative | plase | plasei | plase | plaselor | |
| vocative | plasă, plaso | plaselor | |||
Noun
plasă f (plural plăși)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | plasă | plasa | plăși | plășile | |
| genitive-dative | plăși | plășii | plăși | plășilor | |
| vocative | plasă, plaso | plășilor | |||