poștări
See also: postari
Romanian
Etymology
From poștă + -ări.
Verb
a poștări (third-person singular present poștărește, past participle poștărit) 4th conjugation
Conjugation
conjugation of poștări (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a poștări | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | poștărind | ||||||
| past participle | poștărit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | poștăresc | poștărești | poștărește | poștărim | poștăriți | poștăresc | |
| imperfect | poștăream | poștăreai | poștărea | poștăream | poștăreați | poștăreau | |
| simple perfect | poștării | poștăriși | poștări | poștărirăm | poștărirăți | poștăriră | |
| pluperfect | poștărisem | poștăriseși | poștărise | poștăriserăm | poștăriserăți | poștăriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să poștăresc | să poștărești | să poștărească | să poștărim | să poștăriți | să poștărească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | poștărește | poștăriți | |||||
| negative | nu poștări | nu poștăriți | |||||
References
- poștări in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN