polilog

Romanian

Etymology

Borrowed from Greek πολυλόγος (polylógos).

Noun

polilog m (plural polilogi)

  1. (obsolete) garrulous person

Declension

Declension of polilog
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative polilog polilogul polilogi polilogii
genitive-dative polilog polilogului polilogi polilogilor
vocative polilogule polilogilor

References

  • polilog in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN