povățui

Romanian

Etymology

From povață +‎ -ui.

Verb

a povățui (third-person singular present povățuiește, past participle povățuit) 4th conjugation

  1. to counsel

Conjugation

    conjugation of povățui (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a povățui
gerund povățuind
past participle povățuit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present povățuiesc povățuiești povățuiește povățuim povățuiți povățuiesc
imperfect povățuiam povățuiai povățuia povățuiam povățuiați povățuiau
simple perfect povățuii povățuiși povățui povățuirăm povățuirăți povățuiră
pluperfect povățuisem povățuiseși povățuise povățuiserăm povățuiserăți povățuiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să povățuiesc să povățuiești să povățuiască să povățuim să povățuiți să povățuiască
imperative — tu — — voi —
affirmative povățuiește povățuiți
negative nu povățui nu povățuiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.