poziționa

Romanian

Etymology

Borrowed from French positionner.

Verb

a poziționa (third-person singular present poziționează, past participle poziționat) 1st conjugation

  1. to position

Conjugation

    conjugation of poziționa (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a poziționa
gerund poziționând
past participle poziționat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present poziționez poziționezi poziționează poziționăm poziționați poziționează
imperfect poziționam poziționai poziționa poziționam poziționați poziționau
simple perfect poziționai poziționași poziționă poziționarăm poziționarăți poziționară
pluperfect poziționasem poziționaseși poziționase poziționaserăm poziționaserăți poziționaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să poziționez să poziționezi să poziționeze să poziționăm să poziționați să poziționeze
imperative — tu — — voi —
affirmative poziționează poziționați
negative nu poziționa nu poziționați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.