preaiubire
Romanian
Etymology
Noun
preaiubire f (plural preaiubiri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | preaiubire | preaiubirea | preaiubiri | preaiubirile | |
| genitive-dative | preaiubiri | preaiubirii | preaiubiri | preaiubirilor | |
| vocative | preaiubire, preaiubireo | preaiubirilor | |||