precuvânta

Romanian

Etymology

From pre- +‎ cuvânta.

Verb

a precuvânta (third-person singular present precuvântează, past participle precuvântat) 1st conjugation

  1. to write a foreword

Conjugation

    conjugation of precuvânta (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a precuvânta
gerund precuvântând
past participle precuvântat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present precuvântez precuvântezi precuvântează precuvântăm precuvântați precuvântează
imperfect precuvântam precuvântai precuvânta precuvântam precuvântați precuvântau
simple perfect precuvântai precuvântași precuvântă precuvântarăm precuvântarăți precuvântară
pluperfect precuvântasem precuvântaseși precuvântase precuvântaserăm precuvântaserăți precuvântaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să precuvântez să precuvântezi să precuvânteze să precuvântăm să precuvântați să precuvânteze
imperative — tu — — voi —
affirmative precuvântează precuvântați
negative nu precuvânta nu precuvântați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.