prejmet

Romanian

Etymology

From preajmă +‎ -et.

Noun

prejmet n (plural prejmete)

  1. (obsolete) surroundings

Declension

Declension of prejmet
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative prejmet prejmetul prejmete prejmetele
genitive-dative prejmet prejmetului prejmete prejmetelor
vocative prejmetule prejmetelor

References

  • prejmet in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN