prelatură
Romanian
Etymology
Borrowed from French prélature. By surface analysis, prelat + -ură.
Noun
prelatură f (plural prelaturi)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | prelatură | prelatura | prelaturi | prelaturile | |
| genitive-dative | prelaturi | prelaturii | prelaturi | prelaturilor | |
| vocative | prelatură, prelaturo | prelaturilor | |||