prepus

Romanian

Etymology

From prepune.

Adjective

prepus m or n (feminine singular prepusă, masculine plural prepuși, feminine and neuter plural prepuse)

  1. preposed

Declension

Declension of prepus
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite prepus prepusă prepuși prepuse
definite prepusul prepusa prepușii prepusele
genitive-
dative
indefinite prepus prepuse prepuși prepuse
definite prepusului prepusei prepușilor prepuselor

Noun

prepus m (plural prepuși)

  1. suspicion

Declension

Declension of prepus
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative prepus prepusul prepuși prepușii
genitive-dative prepus prepusului prepuși prepușilor
vocative prepusule prepușilor

References

  • prepus in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN