pretensiv
Romanian
Etymology
From pretensie + -iv.
Adjective
pretensiv m or n (feminine singular pretensivă, masculine plural pretensivi, feminine and neuter plural pretensive)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | pretensiv | pretensivă | pretensivi | pretensive | |||
| definite | pretensivul | pretensiva | pretensivii | pretensivele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | pretensiv | pretensive | pretensivi | pretensive | |||
| definite | pretensivului | pretensivei | pretensivilor | pretensivelor | ||||
References
- pretensiv in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN