prihănit

Romanian

Etymology

Past participle of prihăni.

Adjective

prihănit m or n (feminine singular prihănită, masculine plural prihăniți, feminine and neuter plural prihănite)

  1. defiled

Declension

Declension of prihănit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite prihănit prihănită prihăniți prihănite
definite prihănitul prihănita prihăniții prihănitele
genitive-
dative 		indefinite prihănit prihănite prihăniți prihănite
definite prihănitului prihănitei prihăniților prihănitelor

Verb

prihănit (past participle of prihăni)

  1. past participle of prihăni

References

  • prihănit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.