prinț
See also: print
Romanian
Etymology
Borrowed from German Prinz or French prince, from Latin princeps. Compare Aromanian printsu.
Noun
prinț m (plural prinți, feminine equivalent prințesă)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | prinț | prințul | prinți | prinții | |
| genitive-dative | prinț | prințului | prinți | prinților | |
| vocative | prințule | prinților | |||