priot
Romanian
Noun
priot m (plural prioți)
- obsolete form of preot
Declension
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | priot | priotul | prioți | prioții | |
genitive-dative | priot | priotului | prioți | prioților | |
vocative | priotule | prioților |
References
- priot in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN