proferare
Latin
Verb
prōferāre
- second-person singular present passive subjunctive of prōferō
Romanian
Etymology
Noun
proferare f (plural proferări)
- uttering of threats
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | proferare | proferarea | proferări | proferările | |
| genitive-dative | proferări | proferării | proferări | proferărilor | |
| vocative | proferare, proferareo | proferărilor | |||