proptișoară
Romanian
Etymology
From proptă + -ișoară.
Noun
proptișoară f (plural proptișoare)
- diminutive of proptă
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | proptișoară | proptișoara | proptișoare | proptișoarele | |
| genitive-dative | proptișoare | proptișoarei | proptișoare | proptișoarelor | |
| vocative | proptișoară, proptișoaro | proptișoarelor | |||
References
- proptișoară in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN