proroci

Romanian

Etymology

From proroc +‎ -i.

Verb

a proroci (third-person singular present prorocește, past participle prorocit) 4th conjugation

  1. to prophesy

Conjugation

    conjugation of proroci (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a proroci
gerund prorocind
past participle prorocit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present prorocesc prorocești prorocește prorocim prorociți prorocesc
imperfect proroceam proroceai prorocea proroceam proroceați proroceau
simple perfect prorocii prorociși proroci prorocirăm prorocirăți prorociră
pluperfect prorocisem prorociseși prorocise prorociserăm prorociserăți prorociseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să prorocesc să prorocești să prorocească să prorocim să prorociți să prorocească
imperative — tu — — voi —
affirmative prorocește prorociți
negative nu proroci nu prorociți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.